Azi am tare mult de lucru asa ca nu voi scrie mult, dar voi lasa imaginile sa graiasca in locul meu. Acelasi umor negru cu care v-am obisnuit. Aceeasi mutra confuza care se incrunta zambind.
Si la fotografie de o cu totul alta nuanta care sa va schimbe zambetul incruntat, in zambet visator.
Un weekend fain s-aveti.
Zambetul acid de luni dimineata cu doua reclame absolut geniale la Caribu: ciocolata amaruie, primite de la Sinzi. Nu stiu daca sunt reale sau facute doar ca sa starneasca rasul vrajitoarelor, ca mine, sau plansul – printeselor calare pe poney roz…, dar efectul e garantat: nimeni nu ramane fara o reactie, oricare ar fi aia!
Daca va intrebati de unde vine sintagma “400 kenyans” pe care eu o zic de cate ori cineva ma intreaba cati copii vreau sa am, ei bine de la o reclama …cea mai sick (in a somehow nice way) reclama ever… De multa vreme vreau sa o pun aci si tot uit. Am vazut -o acu ceva vreme pe o lista de discutii si mi s-a lipit de creier. Nah, sa va bantuie si pe voi!!!
